Curtea Constituțională a României a decis luni că „Amendamentul Fritz” din noua Lege a integrității este constituțional, ceea ce înseamnă că aleșii locali aflați în incompatibilitate își pot pierde mandatele în 30 de zile. În schimb, judecătorii au respins obligativitatea publicării declarațiilor de interese financiare pentru partenerii de viață ai demnitarilor, considerând măsura neconstituțională. Decizia CCR vine după ce actul normativ a fost contestat de USR, PNL și de președintele Nicușor Dan. Hotărârea judecătorilor constituționali a fost luată cu 5 voturi „pentru” și 3 voturi „împotrivă” în cazul amendamentului care îi vizează pe aleșii locali.
Ce se întâmplă cu mandatele aleșilor locali
Prevederea declarată constituțională stabilește că aleșii aflați în funcție, în cazul cărora a fost constatată definitiv incompatibilitatea sau existența unui conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile. Acest text, cunoscut drept „Amendamentul Fritz”, a fost contestat pe motiv că ar încălca principiul neretroactivității legii. Contestatarii au susținut că noua lege nu poate introduce sancțiunea pierderii mandatului pentru fapte care s-au încheiat sub legislația anterioară. Prevederea a fost interpretată ca vizându-l direct pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, dar și pe alți aleși aflați în situații similare.
Transparența financiară, limitată de judecători
CCR a decis că amendamentul care obliga partenerii de viață ai demnitarilor să publice declarații de interese financiare este neconstituțional. De asemenea, a fost respinsă și sintagma „relații asemănătoare acelora dintre soți”, deoarece legea nu definea clar durata conviețuirii sau existența unei gospodării comune. Din decizia Curții mai reies următoarele aspecte privind transparența:
- Publicarea declarațiilor de interese financiare ale demnitarilor a fost declarată neconstituțională.
- Demnitarii și soții sau soțiile acestora vor fi obligați doar să depună aceste documente la Agenția Națională de Integritate (ANI).
- Documentele nu vor mai fi accesibile în spațiul public.
Această decizie vine după ce, anul trecut, CCR a stabilit deja că publicarea declarațiilor de avere și interese este neconstituțională.
Reacții politice după decizia CCR
Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat că nu va comenta decizia până la publicarea motivării, însă a punctat că, în opinia sa, „formularea de «amendament Fritz» nu este corectă”. De cealaltă parte, reprezentanții AUR au criticat decizia referitoare la limitarea transparenței. Partidul a transmis că hotărârea lasă în urmă o întrebare simplă: „de ce transparenţa este prezentată drept o valoare fundamentală doar până în momentul în care începe să îi privească şi pe cei aflaţi în apropierea puterii?”.
Ce urmează pentru Legea integrității
Pentru ca legea să poată fi aplicată, Parlamentul trebuie să elimine amendamentele declarate neconstituționale. Ulterior, documentul va ajunge la președintele Nicușor Dan, care are două opțiuni:
- Să promulge legea în noua formă.
- Să o trimită înapoi la Parlament pentru reexaminare.
Legea integrității este un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și ar trebui promulgată până la data de 31 august. Miza financiară este ridicată, România riscând să piardă 771 de milioane de euro din fonduri europene dacă jalonul nu este îndeplinit. În timpul ședinței de luni a existat și o schimbare tehnică importantă: Simina Tănăsescu nu mai este judecător raportor pe acest dosar, fiind înlocuită de Csaba Asztalos, după ce întâlnirea acesteia cu prim-ministrul Ilie Bolojan a generat controverse în rândul membrilor Curții.
Sursă comunicateinpresa.ro
